Omul este marele experiment al lui Dumnezeu, dar nu într-un sens al incertitudinii, ci ca expresie a iubirii Sale. Pentru om, Dumnezeu a rânduit cea mai profundă experiență: chemarea la îndumnezeire prin har, pentru ca acesta să devină asemănarea Lui. Spre deosebire de moralitatea relativă, care este expresia unui ideal sau concept mintal, credința este un dar al lui Dumnezeu, o realitate concretă a conștiinței de sine a sufletului omului.
Într-un context unde Socrate și Hristos sunt aduși în discuție, se pune accentul pe diferitele motivații care i-au condus pe aceștia la sacrificiul suprem. Socrate a murit pentru adevărul descoperit prin rațiune, în timp ce Hristos Și-a dat viața pentru salvarea lumii în Adevăr. Această comparație ar putea duce la ipoteze interesante privind posibile posibilități de interacțiune între cele două figuri eminente. Potrivit învățăturilor ortodoxe, atașamentul sănătos este cel care ne apropie lăuntric de Dumnezeu.
În lumina acestei analize, apare întrebarea dacă Socrate ar fi manifestat un comportament diferit dacă ar fi fost contemporan cu Hristos. Poate că ar fi devenit un apostol al acestuia sau ar fi găsit o altă modalitate de a-și exprima gândurile și învățăturile. Ideea este una captivantă și deschide discuții interesante privind relația dintre filosofie și credință.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “curier.ro”
contact: medialux85@gmail.com
Notă pentru publicații: Știrile sunt preluate automat din feed-ul Google News sau în urma unor acorduri scrise cu publicațiile. După cum observați, este specificată sursa, creditul foto și linkul către articolul integral. Dacă doriți ca articolele dumneavoastră să nu mai fie preluate, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail de mai jos, și le vom întrerupe imediat.
Reclamatii & Reporturi Stiri
contact: medialux85@gmail.com
Cititi Termeni si Conditii
